Susanna Haswell Rowson (1762-1824)

Susanna Haswell Rowson (1762-1824)

Editor colaborator: Laraine Fergenson

cea mai bună abordare a moralizării lui Rowson și a limbajului ei melodramatic este de a cere elevilor să ia în considerare publicul autorului și scopul ei în scriere. După cum a văzut-o Susanna Rowson, ea înarmează femeile tinere pentru a supraviețui într-o lume periculoasă locuită de seducători, ipocriți și prieteni falși.Societatea care formează fundalul romanului a fost dominată de o rigiditatecodul moral, iar încălcările acestuia au fost tratate foarte dur. Ținând cont de faptul că Rowson intenționa să ajungă la” tinerii și necugetațisexul corect „(vezi” prefața ” la Templul Charlotte) și,dacă este posibil, să protejeze aceste tinere vulnerabile de durereade respingere socială, cititorul modern poate înțelege mai bine Moralismul accentuat al autorului și limbajul melodramatic.

instructorul poate iniția o discuție despre noțiunea de soră a lui Rowson,care este adumbrată în această selecție. Deși în alte scrieri, Rowson avertizează fetele necăsătorite despre asocierea cu femei cu reputație deteriorată( ca nu cumva propria lor suferință), în Templul Charlotte aprobă în mod clar respectul amabil al Doamnei Beauchamp față de Charlotte, pe care mai târziu befriends.It este semnificativ faptul că doamna Beauchamp este ea însăși căsătorită în siguranță, dar ea este, evident, o folie pentru La Rue, care, stabilită ca doamna Crayton, arată o ipocrizie constantă în evitarea Charlottei ca o femeie căzută. Ideea lui Rowson că femeile ar trebui să aibă grijă una de cealaltă și să nu se alăture în strângerea de insulte asupra unei surori trădate este similară cu ideile din scrierile lui MargaretFuller din generația următoare.

o altă problemă de discutat în clasă este influența MademoiselleLa Rue și Belcour în seducția Charlottei. Este clar că în „Conflictdin dragoste și datorie”, înfrângerea acestuia din urmă se datorează aproape la fel de multla manipulările lui La Rue ca la sentimentele lui Charlotte pentru Montraville. Charlotteîși ia Decizia fatidică de a fugi după ce atât la Rue, cât și Belcour au”detașat rugămințile lui Montraville”, iar mai târziu, când Charlotteregretează decizia ei, La Rue este cea care o presează să se întâlnească cu Montraville, știind că Charlotte auto-amăgitoare nu va fi capabilă să-și păstreze hotărârea de a-i lua rămas bun și de a se întoarce la școală.Deoarece presiunea de la egal la egal de tot felul este o problemă cu care studenții moderni sunt familiari, s-ar putea să-i intereseze să discute despre aplicarea sa la un roman din secolul al XVIII-lea.

teme majore, perspective istorice și probleme personale

tema seducției și trădării care domină Charlotte Templeeste ușor de recunoscut studenților moderni. Ei o pot vedea ca fiind înrădăcinată în viziunea tradițională a femeii ca o victimă neajutorată, care trebuie să aibă sprijinul fie al părinților ei, fie al unui soț legal. Ellen Brandt discută despre”tema Clarissa” a romanului, derivată din lucrările lui Samuel Richardson,căruia Rowson îi era dator. Inevitabil, tânăra femeie care abandonează înțelepciunea părinților ei pentru promisiunile false ale unui iubit este sortită morții timpurii. Un instructor ar putea dori să aducă în discuție thefollowing cântec celebru de Oliver Goldsmith Vicarul de Wakefield(1766):

When lovely woman stoops to folly,And finds too late that men betray,What charm can sooth her melancholy,What art can wash her guilt away?

The only art her guilt to cover,To hide her shame from every eye,To give repentance to her lover,And wring his bosom--is to die.

elevii ar putea dori să discute despre alte lucrări care conțin elemente de orvariații pe această temă, cum ar fi TheodoreDreiser ‘ s o tragedie americană (vezi mai jos).

locul lui Rowson în istoria literară americană este un subiect intrigant.În ciuda reputației formidabile de care s-a bucurat în perioada federalistă,a importanței sale ca primul autor American cel mai bine vândut și a popularității îndelungate a templului Charlotte, până la mijlocul secolului al XX-learowson a fost practic ignorat în antologiile literaturii americane. EllenBrandt spune că a devenit „o femeie” uitată ” în arhivele istoriei noastre culturale.”O discuție despre posibilele motive pentru eclipsa lui Rowsoneste o modalitate bună de a începe sau de a încheia lucrarea de clasă asupra acestui autor.

fundalul istoric al Templului Charlotte și importanța lui Rowson ca figură literară majoră în timpul copilăriei națiunii ar trebui subliniate. În prefața lucrării sale perspicace despre Rowson, PatriciaParker afirmă următoarele:

Rowson a trăit într-o perioadă crucială în istoria națiunii noastre, așa cum sa transformat dintr-o colonie provincială în națiune preindustrială. Ea însăși s-a identificat puternic cu obiectivele politice ale noii republici și a ajuns să se considere americană în ciuda nașterii sale britanice, deoarece a trăit cel mai mult din viața ei în această țară. Scrierile ei reflectă o preocupare crescândă cu libertatea și principiile democratice, atât din punct de vedere politic, cât și sexually.To studiați versurile cântecelor și compozițiile teatrale din anii 1790 estepentru a înțelege gustul popular al publicului American care încercapentru a decide cum să trăiască cu independența lor nou dobândită.
(prefața i )

unele dintre versurile melodiei lui Rowson au fost extrase în lucrările lui Parkerand Brandt, iar o discuție interesantă ar putea crește de la citirea lor la clasă. Mai mult, rolul lui Rowson în teatrul American timpuriu șiacordarea ei cu compania proeminentă de teatru a lui Thomas Wignell ar puteafi explorat.

Revoluția Americană a avut un mare impact asupra vieții și operei lui Rowson.A fost unul dintre primii scriitori care l-au folosit ca fundal pentru un roman.Montraville și Belcour sunt ambii soldați britanici trimiși în America pentru a lupta împotriva rebelilor. Charlotte, întrebându-se despre dezertarea lui La Rue de Belcour, reflectă faptul că ea credea că numai dragostea adevărată îl făcuse pe La Rue să-și urmeze bărbatul la „scaunul războiului.”Montraville, seducatoare Charlotte, spune: „M-am gândit că, de dragul meu, ai fi înfruntat pericolele oceanului, că, prin afecțiunea și zâmbetele tale, ai fi atenuat greutățile războiului.”

formă, stil sau convenții artistice semnificative

complot, caracterizare și structură a templului Charlotte

un instructor care prezintă selecții ale Templului Charlotte ar face bine să citească întregul roman pentru a-i aprecia structura și sofisticarea caracterizării sale. Explicând motivațiile personajelor pe larg, Rowson își face acțiunile credibile și, făcând acest lucru, invalidează acuzația că a fost scriitoare de melodrama.Portretizarea ei de Charlotte este magistral. Fata este naivă și ingenioasăcaracterul este redat convingător. Rowson detaliază progresul eiseducție cu simpatie și perspective psihologice dure.

Rowson dedică un timp considerabil în acest scurt roman descrierii părinților Charlottei și cu efect bun. Lucy Eldridge (mai târziu Temple) și tatăl eia fost condus la închisoarea unui debitor de mașinațiile unui om fără scrupule care avea desene pe Lucy. Refuzul ei, sub o presiune intensă, de a se supune tipului de aranjament în care Charlotte intră cu Montraville aduce dezordine gospodăriei, dar Eldridges și Temple nu se îndoiesc niciodată că a făcut ceea ce trebuie. Prin urmare, este de două ori dureros faptul că fiica lui Lucy Charlottear trebui să cedeze așa cum o face. Este ironic și, de asemenea, perfect de înțeles că un cuplu atât de idealist, atât de perfect iubitor și atât de încrezător ar putea produce un copil la fel de periculos de naiv ca Charlotte-ul lor.

Montraville prea este atent trase. Deși joacă un rol maleficpovestea, el, ca și Clyde Griffiths într-o tragedie americană, este novillain. Atras de Charlotte și incapabil să reziste seducerii ei, deși știe că lipsa ei de avere va face căsătoria imposibilă, el o abandonează pentru că crede minciunile prietenului său înșelător Belcour și pentru că nu poate rezista farmecelor Julia Franklin, noua sa iubire. Deși Montravilleaduce un mare rău asupra Charlottei, el, ca și ea, nu este atât de rău cât de slab și suferă dureri intense de conștiință-și, în cele din urmă, o moarte timpurie-pentru ceea ce a făcut. Făcând din Montraville o ființă umană simpatică în loc de o figură de rău, Rowson dă plauzibilitate poveștii sale și își îndeplinește scopul, care este să arate că da, astfel de lucruri se pot întâmpla cu adevărat-chiar și celor mai bine intenționați oameni.

audiența originală

Charlotte Temple a fost publicată inițial în Anglia, dar când Rowson a văzut-o republicată în America, ea a fost fără îndoială conștientă de faptul că subtitrarea sa era deosebit de potrivită pentru publicul ei American. Influențați de moștenirea lor puritană, locuitorii harnici ai unei țări noi și în creștere ar putea să se uite la citirea romanelor, dar ar putea fi mai receptivi la „aTale of Truth”, doar deghizați de un „ușor văl de ficțiune”și scris pentru a păstra „fericirea acelui sex a cărui morală și conduită au o influență atât de puternică asupra omenirii în general.”

punctul cel mai frapant despre publicul acestei cărți este că a fostdestul de clar destinat să fie feminin. În” prefața „ei Rowsonexplicit afirmă că scrie la „sexul corect”, în mod specificla” tineri și nechibzuiți „printre ei, iar în asidurileîn care comentează povestea, ea se adresează cititorilor ei ca” mydear girls.”Într-o parte, interesant, Rowson se adreseazăîn mod specific” Matronului sobru „care ar putea citi carteaînainte de a avea încredere în ea” în ochii unei fiice dragi.”Dar chiar dacă s-ar putea îndepărta de viziunea ei asupra publicului ca fiind exclusiv tânără, este evident că aceasta este o carte scrisă de o femeie pentru alte femei și, de-a lungul secolului al XIX-lea și până în al XX-lea, cititorii cărții au fost în mare parte femei, un punct care nu a fost pierdut asupra actorilor săi. De exemplu, templul Charlotte a fost descris disprețuitor de Carl Van Doren ca apelând la o audiență de „menajere și fete de magazin”( romanul American, 1921). O discuție de clasă s-ar putea centramotivele apelului cărții către o astfel de audiență. Instructorii ar putearidica problema vulnerabilității femeilor cu statut socio-economic inferiorși, prin urmare, identificarea lor cu Charlotte.

comparații, contraste, conexiuni

după cum sa menționat mai devreme, Rowson a fost adesea comparat cu Samuel Richardson,autorul britanic al Pamela, sau Virtutea recompensată (1740) și Clarissa,sau, istoria unei tinere doamne (1747-48). Asemănările dintrerowson și Richardson sunt evidente, atât în temă, cât și în stil. Richardsoneste cunoscut pentru forma epistolară, iar în Templul Charlotte, scrisorile(adesea cele care nu sunt livrate) joacă un rol important. O altă comparație menționată mai devreme este cu Oliver Goldsmith Vicarul lui Wakefield (1766), un roman care se ocupă de seducție și opresiunea economică a unei familii de către o greblă cu desene pe o fiică virtuoasă-o situație izbitor de asemănătoare cu una dintre subploturile lui Rowson, povestea părinților Charlottei.

o comparație interesantă cu un roman American din secolul al XX-lea este,după cum sa menționat, cu Theodore Dreiser ‘ s o tragedie americană (1925). Parcelele au multe asemănări: înambele romane un tânăr auto-indulgent, cu puțină bogăție personală, dar cuconexiuni bogate, seduce o fată săracă și apoi se îndrăgostește de o altă femeie, care oferă nu numai frumusețe superioară, ci și bani. În ambelepovestiri, tânărul, văzând prima fată ca un obstacol în calea materialului săuși fericirea romantică cu a doua, regretă erupția lui în seducereprimul, care este însărcinată și dependentă de el. În ambele romane sedusefemeile mor. Montraville nu complotează să-și omoare amanta, așa cum plănuiește Clyde și, de fapt, o ucide pe Roberta, dar Charlotte moare ca urmare a neglijării iubitei sale.

atât Dreiser, cât și Rowson descriu, pentru a o cita pe Charlotte, „o lume foarte rea” – dar analizele lor diferă. Soluția lui Rowson la rău estenu pentru a schimba acea lume, ci pentru a ajuta la dezvoltarea femeilor puterea, înțelepciunea și bunul simț de care vor avea nevoie pentru a face față așa cum este. În cazul în care Dreisersees Roberta și Clyde ca victime ale inegalității sociale și economice, Rowsonsees Charlotte și Montraville ca victime ale eșecurilor individuale. În timp ce romanul lui adreiser este o acuzare cuprinzătoare a sistemului de clase din America presupusă a fi egalitară, Rowson este o acuzare a răului și slăbiciunii personale.

întrebări pentru citire și Discuție/ abordări pentru scriere

1. Căutați informații despre viața lui Rowson și arătați cum biografia eiși perioada istorică în care este stabilit romanul influențează lucrarea.

2. Pregătiți o evaluare critică a romanului. Luați în considerare autoruldezvoltarea personajelor, complotul romanului și impactul romanului asupra cititorului.

3. Scrieți o lucrare comparând și contrastând Templul Charlotte șio tragedie americană. (Această atribuire ar putea fi potrivit pentru un termpaper sau proiect individual special.)

Bibliografie

Brandt, Ellen B. Susanna Haswell Rowson, primul cel mai bine vândut roman din America. Chicago: Serba Press, 1975.

Davidson, Cathy N. Introducere. Charlotte Temple. New York:Oxford University Press, 1986.

—. Revoluția și cuvântul: ascensiunea romanului în America.New York: Oxford University Press, 1986.

Parker, Patricia. Susanna Rowson. Boston: Twayne, 1986.

Rourke, Constance. Rădăcinile culturii americane. New York: Harcourt ,Bretele & Co., 1942.

Vail, Robert. „Susanna Haswell Rowson, autorul CharlotteTemple: un studiu bibliografic.”Societatea Antiquariană Americanăproceduri. n. S. V.42 (1933): 47-160.